Un gand

In dimineata asta m-am sculat suparata. M-am sculat suparata pe vant. Ba nu! Vantul m-a bucurat. Ce m-a suparat, de fapt, a fost ca nu mi-a mai soptit ganduri frumoase, asa cum obisnuia. A fost un vant simplu, venit de undeva de aproape, un vant fara experiente si emotii aducatoare de ore de visare si melancolie, de speranta unui vis color din care te trezesti impanat cu dorinta de viata si fapte mari.

Am simtit un miros placut de ceva ce n-am putut identifica usor si am plecat sa adulmec prin colturile casei in speranta vreunei compensari la starea mea de tristete matinala. Era asa un iz vag de poveste cu arome de vechi si nou, cu amintiri si proiectii ale unor intamplari care n-au avut loc niciodata. Era mirosul unei calatorii undeva intr-o lume a faptelor bune, a misterului si a jocului de-a copilaria, o lume cu profunzimi si reverberatii in ritm de dans, o lume complicata prin simplitatea ei.

Am stat si mi-am imaginat o clipa inimile tuturor oamenilor care-si petrec prezentul pe ovalul aruncat aparent neglijent undeva in nesfarsitul univeral. Cat de repetitiva si de previzibila este bataia lor. Ce mesaj transmite cantul asta al vietii pe care nu reusim sa-l decodificam?

Ne frecam palmele si inventam temeri noi cu precizie si mare arta, transmitem mesaje pline de autoamagire personala de pe laptoapele sufletului si apoi asteptam cuminti sa vedem produsul si rezultatele propriilor creatii. Ne surprinde ca x plus y si plus z nu dau atat cat ne-am asteptat si facem din nou febril socoata vointelor si visarilor noastre care ne iese de fiecare data cu minus oricate formule am aplica. Ne gandim ca un raspuns cu multe numere ne-ar putea aduce sau reduce trairile la normal. Augmentam, extrapolam si ne satisfacem glandele responsabile cu placerile cotidiene pana obosim de multul si atat de putinul obtinut.

Am intrat pe o usa care ne conduce la o varietate de senzatii si trairi, o mare de plictiseli invinse si stimulatori de bucurii de plastic. O usa cu multe promisiuni de inedit dar fara schema intoarcerii la adevarat, la mirosul placut de intamplari care n-au avut loc niciodata.